Poluarea aerului ucide în fiecare an 24.000 de români. Societatea noastră s-a mobilizat și printr-un efort colectiv uriaș avem acum o rețea impresionantă de senzori care măsoară calitatea aerului în timp real.
In România funcționează cea mai mare rețea de monitorizare a calității aerului, cu un număr de 700 de senzori instalați în țară, dintre care 200 de senzori sunt instalați în București. Rețeaua numită uRADMonitor a fost dezvoltata începând cu 2015 de un IMM din Timisoara. Proiectul românesc a câștigat în scurt timp numeroase premii și recunoaștere internațională și se extinde în prezent în peste 40 de țări, de la vârful vulcanului Mauna Kea din Hawaii până la stepele Mongoliei. Oricine poate contribui la extinderea rețelei prin cumpărarea unui senzor de aer.
Valorile măsurate de senzori pot fi văzute pe computer sau pe mobil, accesând pagina dedicată a sistemului de măsurarea calității aerului. Mai multe orașe din România au soluții complete de monitorizare folosind dispozitivele românești: Brașov, Târgu Mureș, Iași, Timișoara, Alba Iulia, Cluj Napoca, Sibiu, Voluntari, Baicoi, Ploiesti, Corbeanca. Unele comunități au instalat chiar panouri de informații în timp real conectate la senzori uRADMonitor, un exemplu fiind Sectorul 4 Bucuresti prin punctul de la Piata Sudului:
Dincolo de multitudinea de substanțe măsurate și de graficele cu numere, sistemul generează și mesaje de informare pentru categoriile de populație. Astfel, primim indicații atunci când aerul exterior este prea toxic și ni se recomandă să limităm expunerea, petrecând mai mult timp în interior.
Sisteme multi-senzor pentru o mai bună înțelegere a fenomenului de poluare
În detectoarele uRADMonitor există mai multe celule de detectie independente (multi-senzor) care simt lucruri diferite și le raportează în paralel. Astfel în imaginea de mai jos sunt suprapuse datele de la un singur senzor uRADMonitor CITY:
Vedem cum particulele PM10 cresc (roșu) și în același timp crește și monoxidul de carbon (albastru), cele 2 canale fiind perfect aliniate, deși praful este detectat optic în timp ce gazul este detectat electrochimic – o performanță lăudabilă din punct de vedere tehnic. Concluzia este clară: vorbim despre arderi, singurele care generează în tandem cei 2 parametri în acest mod perfect aliniat.
Un alt exemplu este detectarea formaldehidei, un compus toxic, ilustrat mai jos:
Un monitor uRADMonitor A3 o detectează cu senzorul electrochimic dedicat, dar în același timp reacționează cu senzorul compușilor organici volatili. Arhitectura multi-senzor a dispozitivelor uRADMonitor oferă o redundanță foarte utilă în înțelegerea fenomenelor de poluare. Prin intermediul unui număr suficient de senzori din teren, URADMonitor ne poate spune de unde provine poluarea, dar și ce o provoacă.
Un efort pentru un mediu mai curat
Dar uneori cifrele nu sunt suficient de convingătoare. Sistemele de măsurare au fost utilizate și în expoziții de artă din Londra și New York, pentru a consolida mesajul importanței aerului curat:
Vărsările de petrol, eliminarea continuă a deșeurilor toxice și scandalurile de manipulare a emisiilor de către corporații și guverne naționale (uneori în colaborare între ele) au proliferat în ultimii ani, în ciuda presupuselor progrese în tehnologiile de siguranță – ca să nu mai vorbim de consecințele continue ale dezastrului nuclear de la Fukushima. Astfel valorile din spatele creării uRadMonitor: deschiderea datelor, accesibilitatea au ajuns să capete o semnificație și mai mare într-un moment al prezentului desfigurat de negarea schimbărilor climatice la nivel instituțional, dezinformarea corporativă și discursul hiper-individualizat al activismului de mediu.
Acțiunile fiecărei persoane pot afecta întreaga planetă, dar nimeni nu poate rezolva singur criza.