Un vulcan subacvatic din Pacificul de Sud a erupt violent sâmbătă, provocând tsunami-uri pe mai multe coaste din Pacific.

Vulcanul Hunga-Tonga-Hunga-Ha’apai, aflat la aproximativ 70 de kilometri nord de insula Tonga, statul Tonga, a erupt pentru prima dată vineri și a două oară sâmbătă în jurul orei 17:26. ora locală (ora 6:26 ora României). Deasupra vulcanului s-au format nori uriași întinzându-se pe o înălțime de 20km și o lățime de aproape 5km. Norii de cenușă au acoperit orizontul la câteva momente după explozie. Puternica explozie a putut fi observată inclusiv în imaginile satelitare:

Explozia Tonga văzută din spațiu

Rețeaua uRADMonitor a instalat în întreaga lume mii de senzori multiparametru. Printre valorile măsurate se numără și presiunea barometrică. Explozia a produs o variație puternică a presiunii barometrice a aerului (5mbar in Noua Zeelandă) și aceasta s-a văzut pe măsurătorile de presiune înregistrate de senzori. Unda de șoc s-a propagat pe întregul glob și acest lucru s-a putut observa pe senzorii aflați la distanțe diferite de punctul exploziei. Am comparat mai jos datele de la 8 senzori din cei peste 2500 instalați în toată lumea:

Datele de la 8 senzori uRADMonitor au înregistrat explozia vulcanului Tonga. Calculele pentru UK și România au fost făcute pe direcția scurtă – SV (prima undă de șoc)

Senzorii folosiți sunt de tip “uRADMonitor SMOGGIE” și “uRADMonitor A3“, instalați în mai multe locații: Noua Zeelandă, Australia, Coreea de Sud, SUA, Guatemala, Columbia, UK și România. Senzorii sunt de concepție românească și au fost fabricați în Timișoara de compania Magnasci SRL.

Variațiile de presiune indică sosirea undei de șoc la locația senzorului

Pe datele înregistrate de senzori se observă momentul în care sosește unda de șoc. Acest lucru se manifestă printr-o oscilație caracteristică, marcată mai sus prin liniile albe. Astfel putem calcula timpul care a fost necesar undei să ajungă la senzori. Cunoscând și distanța de la punctul zero la fiecare senzor în parte, putem calcula viteza undei de șoc. Calculele arată că unda a parcurs întregul glob cu o viteză de aproximativ 1100km/h , valoare consistentă în cazul celor 8 senzori. Explozia a fost simțită nu doar pe coastele Pacificului (San Francisco SUA, Coreea de Sud, etc) dar și în zonele continentale – ca exemplu senzorii din Marea Britanie și din România ilustrati in imaginea de mai sus. România, ca și alte țări aflate la o distanță mai mare, a înregistrat două evenimente: propagarea din direcția SV, urmată de unda care a ajuns din NE:

Două unde înregistrate în Europa: SV urmată de NE.

UK a înregistrat prima undă (albastru deschis) la ora 21:10 urmată de România (roz) la 21:40. A doua undă, din direcția opusă, a lovit România la 2:47 (dupa 5 ore, ziua următoare, 16 ianuarie) și a ajuns în UK la 3:40 (16 ianuarie).

Iată cum o astfel de rețea de senzori ne permite să facem determinări în cazul unor evenimente la scară planetară. Se poate determina cu precizie locația și magnitudinea unei explozii și propagarea ei pe glob, triangularizarea fiind facilă prin numărul mare de senzori instalați. Senzorii fiind multiparametru ne permit să tragem concluzii indirecte privind o categorie largă de incidente legate de fenomene fizice sau chimice cu impact direct asupra noastră și a mediului.