Există o corelație cunoscută între traficul dintr-un oraș și nivelul de poluare, așa cum s-a arătat în mai multe studii. În timp ce emisiile de evacuare sunt legate direct de numărul de mașini și această cifră crește în timp, există și emisiile indirecte care ridică întrebări suplimentare și au nevoie de soluții complementare.
Un studiu de caz – Timișoara, Bulevardul Cetății
Am ales Timisoara pentru acest subiect din două motive: Primăria a instalat în 2022 o rețea densă de senzori de calitate a aerului, astfel încât avem o mulțime de date disponibile – și – lucrări majore de reabilitare a infrastructurii au avut loc în ultimii 4 ani, ceea ce a dus drumuri mai bune, mai puțin praf și spații verzi extinse, acționând ca bariere împotriva prafului și poluării aerului. Un astfel de exemplu este Bulevardul Cetății:
Mobilitate urbană în Timișoara
Timișoara, un oraș din vestul României cu o populație metropolitană de aproximativ 400.000, este renumit pentru arhitectura, spațiile verzi abundente și scena culturală vibrantă. În urma celor mai recente date, Timișoara are aproximativ 250.000 de vehicule înregistrate. Aceasta include o combinație de mașini de pasageri, vehicule comerciale și alte tipuri de transport rutier. Numărul general al vehiculelor din România este în creștere, reflectând o tendință mai largă în toată țara în care înregistrările vehiculelor continuă să crească an de an.
Prin urmare, emisiile directe (gaze de esapament) sunt legate direct de numărul de mașini și este deja cunoscut că o soluție de control a poluarii implică încurajarea transportului public eficient și utilizarea tehnologiilor mai avansate, inclusiv motoare mai eficiente și vehicule electrice. Progresele în tehnologie sunt un proces continuu, iar avansurile se fac în mod constant, rezultând în cele din urmă îmbunătățiri majore ale problemelor legate de emisii și un impact direct asupra calității aerului.
Emisiile NON-esapament (NEE)
NEE sunt particule legate de trafic care rezultă din uzura și frecarea diferitelor suprafețe (drum, anvelope, plăcuțe de frână). De asemenea, includ particulele depuse pe drumuri și care pot fi resuspendate prin mișcare de trafic sau de vânt. Toate aceste surse contribuie la imaginea mai mare a poluării cauzate de trafic. Pentru a caracteriza eficient poluarea cu particule generate de NEE, este important să începem să înțelegem mecanismele sursă. Și aceasta rămâne o adevărată provocare, deoarece există mai mulți parametri care influențează fenomenul.
De îngrijorare majoră sunt așa numitele drumuri „murdare”. În sate, drumurile se pot murdări dacă tractoarele sau alte mașini agricole intră pe drumurile publice cu noroi pe roțile lor. În mod normal, acest lucru nu se aplică la nivel de oraș, cu toate acestea, dacă infrastructura este slab menținută, se va întâmpla. Acesta a fost cazul cu bulevardul Cetății înainte de modernizarea sa actuală, înainte de 2021:
Zonele neîntreținute care expun solul la vânt, sine de tramvai necorespunzătoare care generează praf cu fiecare tramvai care trece, asfalt crăpat, benzi de trafic insuficiente care duc la trafic lent și mai multe particule de la franarile multe.
Privind în urmă atât imagini, cât și date de la senzori, vedem cât a evoluat orașul în ultimii ani.
Datele senzorilor de calitate a aerului în Timisoara
Primăria a instalat senzori automatizați în apropierea marilor bulevarde, iar datele sunt puse la dispoziție pe portalul de date deschise. Senzorii sunt modelul uRADMonitor A3, un senzor IoT complex, care urmărește un număr mare de parametri în timp real.
Timisoara are, de asemenea, o flotă de vehicule de transport în comun echipate cu senzori de calitate a aerului mobili, același uRADMonitor A3, dar acum conectate la un sistem GPS pentru a face datele privind calitatea aerului mapate la coordonatele locatiei. O linie de autobuz trece adesea pe ambele capete ale noului bulevard, înregistrând concentrații scăzute de particule. Iată datele din ultimele 10 zile, care arată cea mai mare parte a orașului în verde. Acesta este același senzor mobil (8200002E) care în 2020 a fost în culori de avertizare roșu / galben din cauza poluării ridicate.
Concluzii
Citirile scăzute pe senzorii de particule (PM) din zonele urbane sunt adesea corelate cu infrastructura curată și modernă și cu prezența unor spații verzi vaste. Copacii și plantele decorative joacă un rol crucial în îmbunătățirea calității aerului, acționând ca filtre naturale de aer. Aceștia captează particule pe frunzele și scoarța lor, reducând concentrația de poluanți în aer. Zonele verzi promovează, de asemenea, un flux de aer mai bun și reduc efectul insulei de căldură urbană, care poate contribui la niveluri mai scăzute de poluare a particulelor. În consecință, orașele cu parcuri extinse și străzi căptușite cu copaci prezintă de obicei lecturi ale senzorului PM inferioare, ceea ce indică un aer mai curat și mai sănătos.
Astăzi, Timisoara este verde nu numai pe harta senzorilor uRADMonitor, ci și pe străzile sale frumoase, datorită multor copaci și flori și parcurilor sale. Infrastructura modernă și drumurile curate îmbunătățes în mod semnificativ calitatea vieții într-unul dintre cele mai vii medii urbane din România. Drumurile bine întreținute reduc acum congestionarea traficului și riscul de accidente, asigurând o călătorie mai plăcută și mai sigură. Infrastructura modernă, cum ar fi sistemele eficiente de transport public și căile pietonale bine concepute, promovează mobilitate și accesibilitate, reducând dependența de vehicule personale și scăzând emisiile. Drumurile curate, fără mizerii și poluanți, contribuie la un mediu mai sănătos prin reducerea prafului aerian și a particulelor. În plus, peisajele urbane plăcute și funcționale din punct de vedere estetic favorizează un sentiment de comunitate, încurajează activitățile în aer liber și îmbunătățesc bunăstarea generală a rezidenților.