Municipiul Bistrița, prin Primăria Bistrița, a instalat 18 senzori de mediu multiparametru în cadrul programului “Zero Carbon Cities” finanțat de Uniunea Europeană prin UrbAct. Senzorii folosiți sunt de două tipuri, uRADMonitor A3 și uRADMonitor SMOGGIE-CO2, produși de compania românească Magnasci în Timișoara și au fost premiați la nivel mondial pentru performanțele tehnice deosebite. Magnasci a susținut efortul primăriei Bistrița printr-un discount preferențial, acordat prin campania “Aer pentru Bistrița” de facilitare a acțiunilor de instalare de senzori la nivel de comunitate.
Toți acești senzori monitorizează nivelul de CO2, pentru a putea urmări îndeplinirea angajamentelor municipiului de reducere a amprenetei de CO2 pe termen lung dar și alți parametri de interes. Conform fișei tehnice, fiecare aparat uRADMonitor A3 urmărește 10 indicatori care includ: Temperatura Aerului, umiditatea, Concentrația de pulberi PM1, PM2.5, PM10, Compușii organici volatili, Concentrația de formaldehidă, Ozonul, Dioxidul de carbon și nivelul de zgomot.
Astfel pe lângă CO2 sunt monitorizați factori care țin de calitatea aerului și pot avea un impact asupra sănătății bistrițenilor. Aici amintim de concentrația de particule în suspensie (PM1, PM2.5, PM10), concentrația de formaldehidă, nivelul de compuși organici volatili. Prin informări in timp real, sunt avertizate categoriile vulnerabile de populație ca să poată reduce expunerea la un aer poluat, atunci când e cazul:
Nivelul de zgomot ajută la construirea unei hărți de zgomot la nivelul municipiului dar și la estimări privind traficul în oraș. Iată cum arată în cifre zgomotul la nivel de oraș în ultima săptămâna a anului 2021. Zilele libere apar cu valori de zgomot reduse, corespunzând unui trafic mai redus. Fiecare culoare reprezintă un senzor independent:
Un element de noutate în cadrul acestui demers a fost instalarea unui număr de senzori în școlile din Bistrița. Astfel mai multe săli din grădinițe, școli sau licee au fost dotate cu senzori care monitorizează concentrația de CO2 și o indică discret sub formă unui led color.
În toate aceste cazuri se observă creșterea concentrației de CO2 în timpul orelor de program, când sala e populată. Se observă și aerisirea periodică pe graficul de temperatură: când se aerisește, scade temperatura în sala, fiind o perioada de iarnă dar scade și concentrația de CO2.
În exemplul de mai jos, cadrele nu au fost instruite să aerisească în mod special, dar au făcut-o ca răspuns la ledul roșu al senzorului de pe perete. Urmărind datele, se vede că aerul devine imediat mai bun și concentrația de CO2 scade. Concomitent în sală, ledul trece pe verde. Copiii au astfel parte de un mediu mai sănătos pentru desfășurarea activităților. Altfel, Dioxidul de carbon poarte, în concentrații mari, să afecteze funcțiile cognitive și să reducă puterea de concentrare sau chiar să producă dureri de cap.
Similar, la o școală din Valea Lupului Iași, a fost făcut un studiu privind creșterea CO2-ului într-o sala de clasa, în funcție de numărul de elevi prezenți și frecvența aerisirii. Au fost publicate și concluzii privind valorile atinse dar și recomandări privind limitarea creșterii de CO2 care influențează negativ activitatea copiilor la clasa.
Prin acest mecanism se încurajează formarea de deprinderi sănătoase, înțelegerea cauzelor din spatele poluării dar și educarea tinerei generații pe direcția unui comportament sustenabil, pentru un viitor mai curat, mai vrd. Părinții pot și ei să urmărească în timp real situația din școală copiilor și devin și ei parte a mecanismului de control al poluării. Mai puține mașini cu motorul pornit în parcarea școlilor și un aer mai bun in orase. Astfel încet, prin pași mărunți, efortul crește până la nivelul municipiului, contribuind la o îmbunătățire a calității vieții pe termen lung.
Unitățile de învățământ unde au fost instalați senzori sunt: Școala Gimnazială nr.4, Grădinița nr.10, Liceul cu program sportiv, Colegiul Național Andrei Mureșanu, Școala Gimnazială Nr.7 Viișoara, Extensia universitară UBB, Școala Verde și Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, asigurându-se astfel și acoperirea cu senzori a unei suprafețe mari din oraș.
“Pentru că știm că oamenii devin mai responsabili și mai conștienți atunci când au acces la date transparente, în timp real, ne continuăm campania cu achiziționarea și instalarea a 18 senzori de poluare a aerului, exterior în zonele de trafic ale orașului, dar și interior, in cateva scoli. Datele de la senzori vor fi disponibile pe aplicația mobilă și, de asemenea, pe o platformă online specifică, astfel încât fiecare membru al comunității să poată fi implicat în efortul de monitorizare. Având aceste date oamenii și studenții înțeleg cauza și efectul de a deveni ei înșiși parte a mecanismului de combatere a poluării prin decizii individuale de consum: transport, energie, cheltuieli, produse cu impact nociv etc.” au transmis reprezentații Primăriei Bistrița în cadrul proiectului URBACT.